Astăzi am dat nan în nas cu rectorul Universității Konstanz. E a treia oară când îl văd venind să stea la o cafea cu cei care mai au treabă cu universitatea. Avem o cafenea în universitate, lucru sfânt pentru studenți, mai ales în ziua în care au avut de dat teme. Prima dată când l-am văzut pe domnul rector acu vreo săptămână, m-a surprins faptul că a stat la coadă, ca toți studenții de rând, ca să-și ia o cană de cafea. Este și un prilej bun de a mai comunica cu studenții și profesorii. Și e și plăcut pentru cei care îl întâlnesc. Am încercat să-mi închipui cum ar fi să mă întâlnesc cu rectorul de UAIC la o ceașcă de ceva. Marketingul poate fi uneori surprinzător de simplu.

Oricum, în universitatea asta se întâmplă foarte multe chestii care pentru mine încă par deosebite. Să veniți o dată la Konstanz, este un loc absolut superb!

Tragedie la Konstanz

Nu vă speriați - nu este vorba de vreun taifun, cutremur, furtună sau alte manifestări ale naturii. Totul este mult mai grav - s-a închis biblioteca din Konstanz!

Dacă evenimentul se petrecea în România - 90% că nici nu aflam, sau poate aflam de pe la cineva care mai dă pe acolo din când în când. În Konstanz lucrurile stau un pic altfel.

Cauza care a provocat tragedia pentru mai mult de jumătate din oraș o constituie niște fibre de asbest care au fost descoperite în biblioteca universității(trebuie să dau un search pe google să văd ce mai e și cu asbestul ăsta - cică e toxic).

Biblioteca Universității din Konstanz nu este pur și simplu o bibliotecă - e cea mai mare bibliotecă din Germania(2 milioane de volume, plus eBooks), e locul cald care te primește cu brațele deschise și cu canapelele moi atunci când ai ferestre între cursuri, e locul unde studenții veniți din Europa de Est își verifică contul pe ”odnoklassniki” iar cei din celelalte părți ale lumii contul de pe ”facebook” în pauza de la prânz, locul unde poți să te uiți la un film sau să asculți niște muzică bună atunci când ți-e lene să te duci până acasă între seminare. Și uite că s-a închis.

Îmi este foarte interesant și amuzant în același timp să constat consecințele acestui fapt. De vineri, de când a avut loc incidentul, principala temă de discuție, de glume, de bancuri și de nemulțumiri este închiderea bibliotecii. Holul universității era astăzi plin de studenți care stăteau pe jos cu laptop-urile în brațe și cana de cafea alături. Unii și-au tras niște mese de pe alături și își făceau temele.

Stau și mă gândesc oare ce ar putea provoca o astfel de calamitate în rândul studenților de la Iași. Sigur nu închiderea BCU. Mai degrabă tragedie ar fi închiderea Canabisului.

Ne așteaptă câteva săptămâni grele în Konstanz fără bibliotecă. Sunt sigură, că atunci când se redeschide, se va face și o petrecere în cinstea faptului!