Astăzi am stat la taclale cu Andreea în pauza de învățat. Mi-am amintit multe lucruri, mulți oameni pe care i-am iubit, mulți care m-au iubit pe mine. Concluzia? Am ce să-mi amintesc.
Sunt fericită că, atunci când privesc înapoi, am ce vedea. Aș vrea să mă pot întâlni cu fiecare persoană care a jucat un rol în viața mea - toți cei care mi-au fost alături, cei care m-au făcut să râd, cei care m-au făcut să plâng. În primul rând, probabil, cu toți cei care m-au făcut să sufăr, pentru că de la ei am învățat cel mai mult. Fiecare dintre voi, cei care ați trecut prin viața și inima mea, ați lăsat un firicel de lumină. Cu toții împreună m-ați învățat să iubesc, cu toții m-ați învățat să apreciez viața, cu toții m-ați învățat să privesc înainte și să gândesc măreț.
Din inima Europei vă trimit tuturor un gând bun și un firicel de lumină învelit în căldură. Și vă spun tuturor - Mulțumesc!
si eu te iubesc mult, mult, mult :*:*:*
RăspundețiȘtergereha articolul acesta m-a facut si pe mine sa ma simt bine chiar daca poate nu am lasat o mare amprenta in viata ta..anyway ...si eu ma bucur sa cunosc asa minte lucida ca a ta...love u
RăspundețiȘtergere>:D< sper ca te-ai gandit si la mine :P
RăspundețiȘtergeresi la mine tot???cuzea
RăspundețiȘtergerela toti m-am gandit. la cuzea in primul rand :P
RăspundețiȘtergere