Legendara trupă Scorpions la Chişinău

Aseară a fost mare vâlvă în Chişinău. Asta am simţit-o şi eu, chiar dacă sunt departe. Hramul oraşului oferă întotdeuna prilej de discuţii, bârfe, certuri, dar şi distracţie şi voie bună.

Anul acesta a fost, probabil, cel mai memorabil hram pe care l-a avut Chişinăul vreodată. În primul şi în primul rând pentru că pe scena de la Zimbru a evoluat una dintre cele mai vestite trupe rock din întreaga lume - Scorpions. Nu ştiu dacă există cineva care să nu le ştie piesa "The wind of change". Cu muzica lor a crescut generaţia părinţilor noştri şi generaţia noastră. Eu încă simt că vântul schimbării îmi bate în suflet şi aş vrea să continuă să bată în sufletele noastre până schimbarea în mai bine se va realiza definitiv. 20.000 de oameni s-au bucurat de ocazia de a-i vedea live pe cei de la Scorpions. Eu m-am mulţumit cu filmuleţele pe care am reuşit să le găsesc pe net pe la vreo două noaptea. Dar, până la urmă, sunt în ţara lor!

Azi dimineaţa am avut surpriza să aflu că printre fanii formaţiei se numără şi înalte oficialităţi din Moldova. Prim-ministrul Vlad Filat părea că se simte în largul său şi extrem de fericit alături de familia sa şi de membrii trupei. Dap - pentru cât de multă muncă solicită funcţia de prim-ministru, posibilitatea de a-i cunoaşte personal pe cei de la Scorpions e o mică mică recompensă.

Am mai aflat între timp că unele vedete care se trag de la noi au cam dat-o în bară, dar despre asta s-a scris deja prea mult.

Eu ce să mai zic, La Mulţi An, Chişinău! Să creşti mare şi să mai vină star-uri de renume mondial la noi!

poza: www.stireazilei.md

Poate că pentru prima dată public - despre politică

Scriam acum câteva minute că ar fi cazul să-mi expun părerea în final şi pe acest blog. Am evitat subiectele legate de politică pentru că unii ar putea folosi opţiunile mele politice împotriva organizaţiei pe care o conduc. Afirm aici cu toată certitudinea că tot ceea ce urmează reprezintă părerea mea pur subiectivă pe care nu o transfer asupra celor din asociaţie.

Toată lumea discută despre politică. Majoritatea discută despre ea în termeni idealişti, îşi exprimă părerea vizavi de faptul cum ar trebui să funcţioneze lucrurile în ţara asta, critică la dreapta şi la stânga politicienii care "fură şi nu fac nimic pentru popor", stând în acelaşi timp foarte comozi cu fundul pe canapea şi nemişcând un deget pentru a schimba ceva în ţara asta. Sunt total împotriva criticilor venite din partea celor care nu fac nimic. Consider că dreptul de a critica îl au cei care au acţionat sau cel puţin au încercat să o facă.

S-a vehiculat foarte mult în ultimul timp despre dezamăgirea tinerilor, despre "revoluţia" care ne-a fost "furată". Eu sunt tânără, sunt tânără care îşi face studiile în afara ţării şi care urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei politice din ţară. NU consider că cineva ne-ar fi furat revoluţia. Lupta pe care am început-o continuă încă - nu am ajuns la capătul ei, deci nu putem afirma la mijloc de drum că cineva ne-a furat ceva ce am reuşit noi chipurile să obţinem. Noi, "moldovenii", avem rara calitate de a începe lucrurile foarte frumos, dar ne lipseşte cu desăvârşire capacitatea de a continua efortul după primul obstacol, ne lipseşte perseverenţa.

Mă deranjează faptul că presa din Moldova "vânează" în adevăratul sens al cuvântului disensiunile dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Facem atâta tam-tam dintr-o neînţelegere între ei, de parcă noi am fi perfecţi şi nu ne-am certa niciodată cu nimeni. Componentele Alianţei au viziuni diferite, este firesc să apară anumite ciocniri. Dacă au rezistat ei până acum şi au reuşit să guverneze ţara, lăsaţi-i în pace să-şi facă treaba mai departe.

Mă mai deranjează faptul că unii oameni, frustraţi cred eu, se dau bătuţi foarte repede, iar pentru a-şi apăra propriile nereuşite dau cu parul în cei de mai sus. În plus, îi mai şi demotivează pe entuziaştii care continuă să mai creadă în actuala guvernare.

Bineînţeles, sportul nostru preferat este să ne dăm cu părerea. Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este specialist în politică, în administraţie şi multe alte domenii, ştim întotdeauna ce şi cum trebuie făcut. Dar câţi dintre noi sunt sau au fost parte din tot ceea ce înseamnă "sistem"? Câţi au văzut cum funcţionează acesta şi cât de greu este să îl schimbi? Câţi au fost de partea cealaltă a uşii Guvernului sau Parlamentului să vadă cât de greu este să faci ceva?

Afirm ferm şi nu mi-e frică să o fac - EU CRED ÎN EI! Să nu vi se pară că sunt mulţumită de tot ceea ce a făcut alianţa în acest an sau de toţi liderii alianţei. Nu! Am şi eu nemulţumirile mele, aşteptările mele nerealizate pe alocuri. Dar, în mare, sunt mulţumită de situaţia în care este Republica Moldova la momentul actual şi de calea pe care a pornit.

Mai mult decât atât - cred în prim-ministrul pe care îl avem, cred în Vlad Filat şi unii oameni din jurul său. Mulţi aruncă cu afirmaţii precum că "toţi sunt la fel", "şi el va fura când va avea puterea deplină". Puterea corupe şi cei mai înţelepţi oameni. Important este raportul care se va păstra între interesele personale şi cele ale statului.

Nu sunt atât de naivă încât să cred că există oameni sfinţi în politica ţării noastre sau în politica oricărui alt stat. Privesc mai raţional şi mai "pragmatic" dacă vreţi toate procesele existente în acest joc politic. Nu mă încălzesc variaţiuni pe teme pur sentimentale. Nu fac preziceri pentru viitor. Analizez trecutul şi situaţia actuală - pentru mine a fost o onoare să-l cunosc pe dl Filat. Îl respect pentru că a avut curajul să se lanseze în politică împotriva celui mai puternic partid pe care l-am cunoscut vreodată. Îl respect pentru că a reuşit să adune în jurul său oameni buni şi puternici. Îl respect pentru că a reuşit să construiască ceea ce reprezintă astăzi PLDM. Tot ceea ce a promis a îndeplinit sau este pe cale să îndeplinească. L-am susţinut şi îl voi susţine.

Mesajul pe care încerc eu sa îl transmit tuturor este să fim mai toleranţi, inclusiv cu cei care sunt în fruntea noastră. Fiecare dintre voi are o anumită opţiune politică. Majoritatea susţin partidele din Alianţă. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de speculaţiile celorlalţi, de multe ori bazate pe emoţii. Haideţi să le dăm puterea şi să vedem ce vor face cu ea. Lupta noastra nu s-a terminat pe 29 iulie 2009. Cât de imperfectă nu ar părea AIE, este cea mai bună opţiune dintre toate opţiunile existente la momentul actual. Asumaţi-vă responsabilitatea pentru viitorul vostru, pentru viitorul nostru!

Cum ajungem, de fapt, în Europa?

De la 25 septembrie, de când a fost instituit noul Guvern la Chișinău, nu trece practic nici o zi în care să nu citesc sau să discut câte ceva despre traseul european al Republicii Moldova. Se pare că subiectul este abordat mai mult în România decât pe celălalt mal al Prutului. În ultima lună am participat la câteva conferințe și dezbateri pe această temă. Părerile politicienilor, precum și a jurnaliștilor, sunt împărțite în această privință.

De cele mai multe ori se discută despre Republica Moldova în relațiile cu România sau, mai bine spus, despre ce ajutor poate sau nu poate acorda Romania țării noastre, în special în parcurgerea traseului nostru european. S-a strigat în gura mare de către unii că Republica Moldova nu poate ajunge în Europa fără România. Acești unii au acum probabil un sentiment cam amărui în suflet, luând în considerare toate vizitele pe care le întreprinde tânărul premier în Europa și nu numai, fără a face popas pe la București sau fără a implica direct Bucureștiul. Alții mai realiști vorbesc despre lobby-ul pe care poate România să-l facă Republicii Moldova la Bruxelles și care poate avea un impact pozitiv asupra evoluției relațiilor dintre Moldova și UE (în cazul în care va fi bine gândit și pragmatic). Aici tind să fiu mai mult de acord decât în primul caz. Se pare că de aceeași părere este și Răzvan Buzatu (expert în afaceri europene) care a semnat un articol în Foreign Policy Romania de săptămâna aceasta. El insistă pe două căi prin care România ar putea sprijini demersurile noastre - în primul rând prin intermediul membrilor români aleși în Parlamentul European care pot, prin poziția pe care o ocupă, susține Republica Moldova în instituțiile UE, iar în al doilea rând prin ONG-urile românești care au acumulat experiență în cele trei domenii strategice pentru dezvoltarea Republicii Moldova (democratizarea instituțiilor și buna guvernare, promovarea reformelor economice și îmbunătățirea condițiilor de trai), experiență pe care ar trebui să o transmită cât de curând posibil ONG-urilor din Moldova prin parteneriate de cooperare. Privitor la prima modalitate - foarte mulți sunt sceptici și chiar ironici, întrebându-se cum ne poate ajuta aici România, dacă nu este în stare să promoveze interesele cetățenilor români și ale României.

În același articol, Buzatu vorbește despre direcțiile pe care le-a ales premierul Vlad Filat în activitatea sa, împreună cu Alianța pentru Integrare Europeană. Prima a fost de a se concentra pe rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice. Cea de-a doua - de a schimba funcționarii publici din instituțiile publice cu oameni tineri deschiși la minte și capabili să se adapteze rapid la schimbările cerute de UE (din ăștia cunosc și eu câțiva și pot afirma liniștită că Vlad Filat știe să adune oameni competenți în jurul lui), iar ultima este cea de a da frâu liber organizațiilor internaționale prezente pe teritoriul Republicii Moldova să gestioneze fondurile externe atrase, pentru a fi distribuite, absorbite și puse în aplicare mai bine în toate raioanele.

Bineînțeles, în teorie totul arată roz, însă în realitate e un pic mai greu. A nu se înțelege greșit, sunt sigură că premierul se va descurca cu munca pe care trebuie să o facă și va reuși să aducă ce e mai bun în țara noastră, însă momentan viitorul nostru este dependent de soarta AIE, dacă vor reuși să renunțe la interese și orgoliu pentru un viitor mai luminos al Moldovei.  

Despre conflictul transnistrean nu încep discuția deocamdată, va dura mult și nu-mi permit acum.

Următoarea stație: Berlin

La lansarea proiectului MoldovaMobil în Berlin a participat și premierul Vlad Filat împreună cu delegația de oficiali români care se afla într-o vizită de două zile la Berlin. Proiectul se prezintă sub forma unui autobuz care va staționa timp de două luni în diverse locații ale capitalei germane, oferind informații despre Republica Moldova, dar și spectacole pregătite de artiști din Moldova și Germania.

Se pare că Vlad Filat nu pierde nici o clipă atunci când se află în vreo vizită oficială - a reușit să se întâlnească și cu Societatea Nemților Basarabeni, aceștia din urmă afirmând deschis că au moștenit de la basarabeni bunătatea și ospitalitatea, pe care încearcă să le păstreze. Probabil le este destul de greu - Germania este o țară a principiilor, disciplinei și a simțului măsurii în toate. Uneori nu înțeleg de ce mă atrage atât de mult. Probabil Vlad Filat ar fi reușit mai multe cu poporul neamț, noi moldovenii progresăm mai greu. Avem imunitate la evoluție, din păcate.