miercuri, 3 martie 2010

Frate, frate, da' brânza-i cu bani

După câteva luni bune de așteptare a brațelor deschise din partea fraților noștri români, am ajuns zilele astea să ne punem pe gânduri - suntem frați sau doar niște veri? Sau rude de gradul al treilea poate? Articolul lui Constantin Tănase despre așa-zisul Mic Trafic la Frontieră m-a cam dezamăgit și pe mine. Familia mea (întreaga familie) nu este afectată în nici un mod de existența sau inexistența acestui acord între România și Republica Moldova, decât dacă economia țării se va dezvolta în urma aplicării acestuia, dar totuși e ceva care m-a atins de suflet. În șase ani stați în România am mai avut câteva experiențe din astea. Amuzant este faptul că până a veni aici, îmi priveam propriul popor cu reticență și scepticism. Nu prea sau schimbat multe de atunci și, totuși, acum știu că poate fi mai rău.
Sfat (pentru basarabeni): e timpul să ne maturizăm, să nu mai credem în fratele mai mare care va fi alături de noi să ne susțină și să începem să ne croim singuri soarta. Sunt sigură că o putem face.
Sfat (pentru frații români): atunci când doriți să ne ajutați, faceți-o! Dacă nu doriți, noi vom înțelege, dar numai nu ne duceți cu fofârlica.

Un comentariu:

  1. perfecta dreptate! fratele mai mare de pin acum,cel slavon,ne-a avut cum si cind a vrut,acum, cu parere de rau am incercat sa schimbam fratele pe unul mai apropiat de singele nostru,dar iar am cam dat-o in bara.doar atunci cind ne vom rasufleca minicile si ne vom apuca de treaba ceva va deveni altfel,dar cred ca viata mea nu va apuca aceste schimbari,nu stiu daca si tu vei reusi sa te bucuri de o viata decenta,dar sa speram...poate nepotii? cuzea

    RăspundețiȘtergere