Scriam acum câteva minute că ar fi cazul să-mi expun părerea în final şi pe acest blog. Am evitat subiectele legate de politică pentru că unii ar putea folosi opţiunile mele politice împotriva organizaţiei pe care o conduc. Afirm aici cu toată certitudinea că tot ceea ce urmează reprezintă părerea mea pur subiectivă pe care nu o transfer asupra celor din asociaţie.
Toată lumea discută despre politică. Majoritatea discută despre ea în termeni idealişti, îşi exprimă părerea vizavi de faptul cum ar trebui să funcţioneze lucrurile în ţara asta, critică la dreapta şi la stânga politicienii care "fură şi nu fac nimic pentru popor", stând în acelaşi timp foarte comozi cu fundul pe canapea şi nemişcând un deget pentru a schimba ceva în ţara asta. Sunt total împotriva criticilor venite din partea celor care nu fac nimic. Consider că dreptul de a critica îl au cei care au acţionat sau cel puţin au încercat să o facă.
S-a vehiculat foarte mult în ultimul timp despre dezamăgirea tinerilor, despre "revoluţia" care ne-a fost "furată". Eu sunt tânără, sunt tânără care îşi face studiile în afara ţării şi care urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei politice din ţară. NU consider că cineva ne-ar fi furat revoluţia. Lupta pe care am început-o continuă încă - nu am ajuns la capătul ei, deci nu putem afirma la mijloc de drum că cineva ne-a furat ceva ce am reuşit noi chipurile să obţinem. Noi, "moldovenii", avem rara calitate de a începe lucrurile foarte frumos, dar ne lipseşte cu desăvârşire capacitatea de a continua efortul după primul obstacol, ne lipseşte perseverenţa.
Mă deranjează faptul că presa din Moldova "vânează" în adevăratul sens al cuvântului disensiunile dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Facem atâta tam-tam dintr-o neînţelegere între ei, de parcă noi am fi perfecţi şi nu ne-am certa niciodată cu nimeni. Componentele Alianţei au viziuni diferite, este firesc să apară anumite ciocniri. Dacă au rezistat ei până acum şi au reuşit să guverneze ţara, lăsaţi-i în pace să-şi facă treaba mai departe.
Mă mai deranjează faptul că unii oameni, frustraţi cred eu, se dau bătuţi foarte repede, iar pentru a-şi apăra propriile nereuşite dau cu parul în cei de mai sus. În plus, îi mai şi demotivează pe entuziaştii care continuă să mai creadă în actuala guvernare.
Bineînţeles, sportul nostru preferat este să ne dăm cu părerea. Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este specialist în politică, în administraţie şi multe alte domenii, ştim întotdeauna ce şi cum trebuie făcut. Dar câţi dintre noi sunt sau au fost parte din tot ceea ce înseamnă "sistem"? Câţi au văzut cum funcţionează acesta şi cât de greu este să îl schimbi? Câţi au fost de partea cealaltă a uşii Guvernului sau Parlamentului să vadă cât de greu este să faci ceva?
Afirm ferm şi nu mi-e frică să o fac - EU CRED ÎN EI! Să nu vi se pară că sunt mulţumită de tot ceea ce a făcut alianţa în acest an sau de toţi liderii alianţei. Nu! Am şi eu nemulţumirile mele, aşteptările mele nerealizate pe alocuri. Dar, în mare, sunt mulţumită de situaţia în care este Republica Moldova la momentul actual şi de calea pe care a pornit.
Mai mult decât atât - cred în prim-ministrul pe care îl avem, cred în Vlad Filat şi unii oameni din jurul său. Mulţi aruncă cu afirmaţii precum că "toţi sunt la fel", "şi el va fura când va avea puterea deplină". Puterea corupe şi cei mai înţelepţi oameni. Important este raportul care se va păstra între interesele personale şi cele ale statului.
Nu sunt atât de naivă încât să cred că există oameni sfinţi în politica ţării noastre sau în politica oricărui alt stat. Privesc mai raţional şi mai "pragmatic" dacă vreţi toate procesele existente în acest joc politic. Nu mă încălzesc variaţiuni pe teme pur sentimentale. Nu fac preziceri pentru viitor. Analizez trecutul şi situaţia actuală - pentru mine a fost o onoare să-l cunosc pe dl Filat. Îl respect pentru că a avut curajul să se lanseze în politică împotriva celui mai puternic partid pe care l-am cunoscut vreodată. Îl respect pentru că a reuşit să adune în jurul său oameni buni şi puternici. Îl respect pentru că a reuşit să construiască ceea ce reprezintă astăzi PLDM. Tot ceea ce a promis a îndeplinit sau este pe cale să îndeplinească. L-am susţinut şi îl voi susţine.
Mesajul pe care încerc eu sa îl transmit tuturor este să fim mai toleranţi, inclusiv cu cei care sunt în fruntea noastră. Fiecare dintre voi are o anumită opţiune politică. Majoritatea susţin partidele din Alianţă. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de speculaţiile celorlalţi, de multe ori bazate pe emoţii. Haideţi să le dăm puterea şi să vedem ce vor face cu ea. Lupta noastra nu s-a terminat pe 29 iulie 2009. Cât de imperfectă nu ar părea AIE, este cea mai bună opţiune dintre toate opţiunile existente la momentul actual. Asumaţi-vă responsabilitatea pentru viitorul vostru, pentru viitorul nostru!